Scopuri

1) Scopul trebuie formulat intr-o maniera pozitiva, intr-o forma afirmativa din punct de vedere gramatical

2) Scopurile trebuie exprimate in termenii actiunii mai degraba decat in termenii unor stari interne

3) Scopurile trebuie formulate in termenii "aici si acum"

Scopurile prea indepartate, prin insasi faptul ca sunt indepartate, nu dezvolta la client sentimentul ca le poate controla: in plus, cu cat sunt prea indepartate, cu atat imaginea despre ele este mai confuza.

4) Scopurile eficiente sunt formulate cat mai specific posibil.

Daca doriti sa faceti o placere cuiva, cereti-i sa descrie ceea ce vrea si incercati sa priviti acel lucru cu ochii lui. Fara indoiala, veti gasi mijlocul de a-i satisface dorinta!

5) Scopul trebuie formulat in domeniul controlat de client

Un scop nu trebuie sa depinda de ceea ce altcineva va face mai intai.

6) Cele mai bune formulari ale scopului sunt cele care utilizeaza cuvintele clientului

Drumul cel mai scurt catre resurse si solutii il reprezinta - identificarea exceptiilor.

Referitor la constructia intrebarii, trebuie sa observam doua aspecte:

• intrebarea vehiculeaza certitudinea existentei unor diferente; noi nu intrebam: "Exista momente in care...?" ci "Ce diferente exista intre momentele in care...?"
• obiectivul este exprimat totdeauna in termeni pozitivi: "Cand va intelegeti bine..." si nu "Cand nu va certati..."

Reactiile pozitive ale persoanelor semnificative din jur sunt recompense care intretin si amplifica schimbarile pozitive.

Majoritatea oamenilor isi amintesc mai bine cum a inceput o disputa si mai putin cum a fost ea rezolvata, sau relativa liniste care a urmat. Intr-un cuplu in care disputele sunt frecvente, cauza care alimenteaza cearta este deseori "Tu esti cel care a inceput ...!" Prin urmare, ne focalizam atentia mai degraba asupra debutului problemei, considerand ca sfarsitul ei se datoreaza unor cauze firesti. (p.98)

Deseori oamenii nu considera ignorarea celorlalti ca pe o solutie, ci mai degraba ca pe un fel de capitulare frustranta. Acest punct de vedere ar putea fi modificat punand o intrebare de tipul urmator: "Cum ati ajuns sa va dati seama ca pt. a rezolva aceasta problema, cea mai buna solutie este sa-l ignorati? Este intr-adevar un lucru extraordinar". Chiar daca persoana nu a ajuns la aceasta solutie intentionat, intrebarea noastra o pune in situatia auto-valorizanta de a-si asuma rezolvarea problemei.

Adevarul este ca deseori problema reapare pentru ca, dupa ce am rezolvat-o, redevenim la scurt timp prizonierii vechiului mod problematic de a gandi si actiona.

Pentru ca exceptiile sa conduca spre solutii, ele trebuie sa indeplineasca trei conditii:

• sa fie formulate astfel incat sa satisfaca criteriile unui scop bine definit.
• producerea lor sa fie acceptata de client ca scop al terapiei
• clientul sa aiba credinta ca poate face ca ele sa continue, sa persiste.    Ex. :  "-Deci, daca vei continua sa faci toate aceste lucruri, vei considera ca esti pe cale sa obtii ceea ce ti-am propus venind la terapie?",   "-Cum anume vei proceda pentru ca acestea (exceptiile) sa continue sa se manifeste? (p.98-99)

(Ion Dafinoiu - Evaluare, consiliere si interventie in Grupuri sociale defavorizate)