Cum sa memoram

Memoria de scurta durata este supusa efectului de recenta: atunci cand e vorba redarea unei liste de cuvinte, este mai usor sa retii primele doua-trei cuvinte si mai ales pe cele situate la sfarsitul listei. Memoria de lunga durata, in schimb, este supusa efectului de prioritate, caci ne amintim mai bine cuvintele de la inceputul listei. (p.19)

(...) accesul la amintire este adesea ingreunat cand suntem asaltati mereu de noi informatii. (p.21)

numai gasind cauza din care anumite evenimente, informatii, amanunte ni s-au sters din memorie, putem lupta impotriva uitarii. (p.21)

Daca nu reusim sa extragem informatiile acest lucru se datoreaza, deseori, faptului ca ele nu sunt bine clasificate si consolidate. (p.21)

Astfel, dobandirea unei informatii poate avea repercusiuni asupra celorlalte. Daca influenta este pozitiva, spunem ca a avut un transfer de informatie; daca este negativa - o interferenta. (p.23)

Memoria nu poate fi separata de procesul de organizare. Ea inregistreaza informatia mult mai usor atunci cand se realizeaza asocieri. (p.37)

retinem mai bine doar ce ne este, macar in parte, cunoscut... (p.40)

Fiecare informatie se ancoreaza in ceva invatat anterior. (p.51)

De obicei, ne amintim evenimentele insiruite intr-o ordine cronologica, unele dupa altele, fara sa retinem data precisa. (p.54)

Atunci cand privim un obiect sau ascultam zgomotele din jur, avem mereu impresia ca toti oamenii percep acelasi informatii ca si noi. (p.65)

Senzatia este o informatie transmisa creierului, acesta o confrunta cu experientele acumulate si, de aici, se naste perceptia. (p.65-66)

Nimeni nu-i mai surd decat cel ce nu vrea sa auda, si nimeni nu-i mai orb decat cel ce nu vrea sa vada. (p.66)

Cand privim un desen, recunoastem doar un segment din el, adica nu percepem dintr-o data toate partile care alcatuiesc imaginea: selectam numai unele dintre ele. (p.68)

Ne putem dezvolta simtul mirosului incercand sa situam, pe o axa valorica imaginara, pozitia fiecarui miros pe care-l percepem, in functie de preferinta: la extremitatea stanga, mirosurile neplacute, la dreapta, cele placute. (p.71)

Obisnuiti-va, de exemplu, sa decupati mintal campul vizual in patru parti egale, pe care sa le numerotati de la 1 la 4. In prima secventa, repetati elementele dominante in interiorul fiecarui cadru, iar apoi cautati detaliile. (p.72)

(...) Dimpotriva, le-am retine cu mai multa usurinta daca am da un nume fiecarui desen. (p.75)

Primele succese de la scoala sunt foarte importante in acest caz: un copil care are satisfactia reusitei isi va planui un nou succes. Pe cand un copil care a cunoscut gustul amar al esecului va dezvolta o motivatie de evitare a sarcinilor scolare. (p.84)

Morala: Identificati sugestiile negative, in asa fel incat sa le puteti inlocui cu previziuni pozitive. Oferindu-va in acelasi timp si mijloacele cu care sa puteti atinge scopul propus, veti constata ca memoria dvs. se amelioreaza pe zi ce trece. (p.85)

(...) Insa, daca doriti sa va inbunatatiti memoria, asocierile pe care aveti de gand sa le faceti trebuie sa va impresioneze, sa va emotioneze. (p.100)

Puneti-va intrebari asupra posibilei origini a numelui, faceti asocieri intre nume si impresia pe care v-a facut-o persoana respectiva. (p.102)

Asociere semantica --- Ex. 1) Arras, capitala regiunii Pas-de-Calais ("A ras totul in urma sa") ,iar Ex. 2) Iasi, capitala Moldovei ("Ia si tu o floare")

Asocieri metaforice sau logice

Ca sa retinem liste intregi de cuvinte, putem sa ne "imaginam un lant" metaforic sau sa scriem un scenariu.

Intr-un lant, fiecare cuvant este independent. Se creeaza o asociere intre primul si al doilea cuvant, apoi al treilea se inlantuie cu al patrulea si asa mai departe... (p.103)

Cu cat inlantuirea este mai ciudata sau mai nostima, cu atat o veti retine mai bine. Este recomandat sa folositi verbe de actiune ca sa dati mai mult dinamism povestirii.

O alta metoda de memorare a unei liste mari de cuvinte disparate este sa scriem un scenariu. Metoda consta in inventarea unei povestiri in jurul unei teme. Povestirea nu trebuie neaparat sa fie logica, ci sa reuneasca toate elementele din lista, indiferent de ordine. (p.106)

Se pare ca e mult mai usor sa memorezi un ansamblu de desene creand un lant de idei care "agata" elementele unele de altele. (p.107)

Pt. a retine cu exactitate o parte (sau tot) din numar, putem folosi o scurta fraza in care numarul literelor ce alcatuiesc fiecare cuvant reprezinta o cifra. (p.108)

Cele patru indicii ale lui Brown si McNeil:

1. Cautati nr. de silabe ale cuvantului pe care vreti sa vi-l amintiti.
2. Cautati initiala cuvantului si ultima litera.
3. Cautati un cuvant care ii seamana fonetic.
4. Cautati un sinonim (p.121)

Ca sa va imbunatatiti procesul de memorare cu ajutorul indiciilor, va recomandam sa actionati in doua etape:

1. Identificati indiciul, oricare ar fi el, chiar in momentul memorarii: invatarea constienta este mult mai performanta.
2. Creati indicii personalizate, esentiale pt. organizarea procesului de cautare in momentul amintirii. (p.122)

Memorarea cu ajutorul metodei amplasamentului:

1. Creati-va un itinerar cu etape precise.
2. La fiecare popas, vizualizati imaginea cat se poate de clar.
3. Memorati, o data pt. totdeauna, itinerarul.
4. Stabiliti o corespondenta marcanta intre fiecare element nou si amplasamentul propriu. (p.131)

Pornind de la statistici, Doreen Kimura subliniaza - de ex - ca simtul de orientare, simtul de organizare spatiala sau cel al directiei sunt mai dezvoltate la barbati decat la femei. In schimb, femeile isi amintesc mai bine reperele precise pe care le localizeaza pe parcursul unui itinerar (o statie de autobuz, o casa mai deosebita, un magazin...) si reusesc, mai bine decat barbatii, sa rezolve teste de discriminare si rapiditate perceptiva (cum ar fi gasirea unei case identice cu un model)

(Sylvie Lair - Cum sa memoram)