Spalatul pe maini influenteaza judecata morala

Un studiu despre care scrie duminica cotidianul britanic Telegraph confirma stiintific adevarul continut de expresia “curatenie sufleteasca”: oamenii tind sa se arate mai ingaduitori atunci cand ii judeca pe altii imediat dupa ce s-au spalat pe maini.

Oamenii de stiinta britanici care au realizat aceasta cercetare au emis ipoteza ca juratii care s-au spalat pe maini inainte de a vota pentru sau contra vinovatiei inculpatului ar putea da dovada de ingaduinta. Tot asa, alegatorii ar putea privi cu mai multa ingaduinta transgresiunile candidatilor daca fac dus chiar inainte de a pleca spre centrul de votare.

Studiul a fost realizat pe 44 de subiecti, dintre care jumatate s-au spalat pe maini. Cercetatorii au proiectat pentru toti cei 44 o dezgustatoare secventa de trei minute cu narcomani robi ai heroinei, din filmul de mare succes Trainspotters. Subiectii au fost rugati sa dea calificative, din punct de vedere etic, comportamentului narcomanilor din film. In acest scop, li s-a pregatit un evantai de note de la 1 la 9, in care nota 1 inseamna “acceptabil”, iar nota 7 inseamna
“foarte gresit”. Scenele proiectate aratau furtul banilor dintr-un portofel, completarea mincinoasa a unei aplicatii pentru un loc de munca, gatitul si mancatul cainelui familiei, uciderea unui om care a supravietuit unei catastrofe aviatice, de catre un alt supravietuitor care nu voia sa moara de foame si chinuirea unei pisici, Toti subiectii au judecat toate aceste fapte drept “rele”, dar cei care tocmai se spalasera pe maini au avut tendinta de a fi mai ingaduitori decat ceilalti.

Intr-un alt experiment, subiectii dintr-un grup au fost rugati sa citeasca propozitii continand cuvinte cum ar fi “puritate” si “curatenie”, dupa care au post pusi in fata acelorasi dileme morale ca membrii primului grup. A existat si un al treilea grup, ai carui membri au fost rugati sa citeasca propozitii continand numai termeni neutri pe plan etic. Si in acest caz, persoanele puse sa citeasca propozitii “curate” s-au dovedit mai clemente in judecarea “faptasilor” vazuti in film.

Coordonatorul cercetarii, Dr. Simone Schnall, psiholog de la Universitatea din Plymouth, a spus: “ne place sa credem ca ne luam deciziile in mod fundamentat, dupa o matura chibzuinta, dar (in realitate) putem fi influentati si de lucruri intamplatoare. Aceasta ar putea avea implicatii in situatiile in care se voteaza sau cand juratii se gandesc cum sa voteze la un proces”. Profesorul Carey Cooper, psihilog de la Universitatea Lancaster, a marturisit ca “este ingrozit” de concluziile cercetarii. “Din aceste concluzii reiese ca spalatul ne poate face sa acceptam mai usor faptele rele. Implicatiile sunt inspaimantatoare, mai ales in lumea Justitiei” – a spus profesorul, citat de the Sunday Telegraph.