Ce inv. se desprindea din analiza Eticii Caracterului? Ca un mod de viata eficace presupune adoptarea anumitor principii de baza si ca oamenii nu pot avea succese reale si multumiri de durata decat asimiland si introrectand aceste principii, modelandu-si astfel caracterul initial. (p.6)
comunicam mult mai elocvent prin ceea ce suntem decat prin ceea ce spunem sau facem. (p.10)
vedem lumea nu asa cum este, ci asa cum suntem noi - sau cum am fost conditionati s-o vedem. Cand deschidem gura sa descriem ce vedem, in realitate ne descriem pe noi insine, felul nostru de a percepe, paradigmele noastre. (p.16)
indata ce copii isi insusesc cu adevarat simtul proprietatii, le vine mai usor sa imparta cu ceilalti - o fac in mod firesc, cu spontaneitate. (p.27)
Cand contactul uman e tensionat si aerul incarcat cu emotii, incercarea de a da lectii e adesea receptata ca o forma de judecata si respingere. Rezultatul pare a fi mult mai bun daca copilul e luat de o parte si, indata ce s-a stabilit contactul, se discuta calm cu el, ajutandu-l sa traga invatatura ceruta de imprejurare. (p.27)
Felul cum privim problema este problema insasi. (p.28)
Albert Einstein observa: Problemele insemnate cu care ne confruntam nu pot fi rezolvate la acelasi nivel de gandire cu cel in care ne aflam cand le-am creat. (p.30)
Abordarea de tip "dinauntru-in afara" afirma ca reusita intima precede victoria publica si ca ne promite noua ceva si a respecta aceste promisiuni precede promisiunile facute altora si respectarea lor. Afirma ca este inutil sa dam intaietate personalitatii in dauna caracterului, sa incercam sa amelioram relatiile cu ceilalti inainte de a ne ameliora pe noi insine (p.31)
zicala: Semeni un gand, culegi o fapta; semeni o fapta, culegi un obicei; semeni un obicei, culegi un caracter; semeni un caracter, culegi un destin. (p.34)
Deprinderile eficiente: din Cunoastere (ce sa faci, de ce) , Abilitati (cum sa faci), Dorinta (a vrea sa faci).
Indiferent in ce situatie va aflati in prezent, va asigur ca nu sunteti unul si acelasi cu deprinderile dumneavoastra. Puteti oricand inlocui vechile modele de comportament, care va condamnau la esec, la modele noi, cu noi deprinderi ale eficientei, ale multumirii, ale unui nou tip de relatie bazat pe incredere mutuala. (p.50)
Henri David Thoreau: Nu cunosc un fapt mai incurajator decat incontestabila abilitate a omului de a-si fauri o viata mai elevata prin propriile straduinte. (p.54)
Nu ceea ce ni se intampla ne lezeaza, ci consimtamantul nostru de a ne lasa lezati de acele intamplari. (p.59)
multe dintre asa-numitele boli mintale sau afective sunt in realitate simptomele unui sentiment subconstient de vid existential, de absenta unui sens al vietii. Logoterapia elimina acest vid, ajutand individul sa-si gaseasca o motivatie subiectiva, un rost al sau, o misiune personala in viata. (p.94)
Constatasem cat de importanta este natura vizualizarii; daca iti imaginezi o actiune gresita, o si traiesti asa. (p.119)
Fara implicare, nici o participare. (p.129)
Goethe: Lucrurile de mare insemnatate nu trebuie niciodata lasate in voia lucrurilor neinsemnate. (p.132)
Persoana de succes obisnuieste sa faca lucrurile pe care altii le ocolesc. Nu se poate afirma ca le-ar face cu placere. Are insa taria de a-si aseza obiectivul mai sus de neplacere. (p.134)
Parafrazandu-l pe Peter Drucker, persoanele eficiente nu sunt dominate de dificultati, ci de ocazii. Ele "ingrasa" oportunitatile si "infometeaza" problemele. Gandesc preventiv. (p.140)
Sunt numerosi cei care gandesc in termeni de saptamana, insa o mare parte din planificarile generatiei a treia pun accentul pe programe zilnice. Ele pot fi utile in ierarhizarea activitatilor, insa de fapt nu fac altceva decat sa organizeze crizele si activitatile curente. Cheia este alta: nu de a da prioritate proiectelor din programul dv., ci de a stabili care anume sunt prioritati. Si acest lucru poate fi facut cel mai bine in contextul unei saptamani. (p.147)
Nu uitati: frustrarea e determinata de asteptari, iar asteptarile noastra reflecta mai ales oglinda sociala, si mai putin valorile si prioritatile noastre personale. (p.155)
Planificarea saptamanala permite o viziune de ansamblu, care largeste perspectiva limitata a unei sg. zile, si va mentine in contact cu valorile dv. cele mai profunde prin revizuirea diverselor roluri ale vietii dv. (p.156)
Managementul inseamna, in esenta, a trece mijloacele de munca mai departe, iar cheia unui management eficace este delegarea. (p.158)
Increderea este cea mai inalta forma a motivatiei umane. Ea scoate la iveala tot ce e mai bun intr-o fiinta umana. Cere insa timp sa rabdare! Si nu exclude necesitatea de a forma si disciplina pe cei in cauza, pana cand competenta lor sa creasca la nivelul increderii acordate.
Principiile delegarii, principiile implicate in delegarea responsabilitatilor sunt valide si pot fi aplicate in orisice situatii, cu orisice persoane. In cazul indivizilor mai putin maturi, nu veti fixa prea multe obiective; veti insista mai mult pe liniile directoare si resursele individuale; faceti controluri mai frecvante, subliniind cosecintele imediate. Cu cei maturi, veti specifica rezultatele urmarite, prezentandu-le sub un aspect atractiv; veti da mai putine indicatii, veti controla mai rar, precizand insa criteriile in mod subtil. (p.164)
Samuel Johnson: Prietenia nu poate exista fara incredere, nici increderea fara integritate. (p.171)
Nu puteti avea succes in relatiile dv. cu ceilalti, daca n-ati platit mai inainte pretul succesului fata de dv.! (p.171)
Reusita Personala precede Reusita Publica. Stapanirea de sine si autodisciplina stau la temelia unor relatii de calitate cu ceilalti. (p.172)
Ingredientul cel mai important pe care-l punem intr-o relatie nu este nici ceea ce spunem, nici ceea ce facem, ci ceea ce suntem, insusi felul nostru de a fi. (p.173)
A cauta sa intelegi - in adevaratul sens al cuvantului -pe cineva - este probabil cea mai importanta depunere posibila si cheia tuturor celorlalte depuneri. (p.176)
Avem cu totii tendinta de a ne proiecta propriile trairi asupra dorintelor si trebuintelor celorlalti. Ne proiectam intentiile asupra comportamentului lor. Investitia afectiva pe care vrem sa o facem poarta chipul propriilor noastre dorinte si nevoi - celor actuale sau celor dintr-o perioada similara a vietii persoanelor in cauza. Si daca ele nu interpreteaza efortul nostru ca pe o depunere, suntem tentati sa o luam drept respingere a bunelor noastre intentii si sa renuntam la alte eforturi. (p.178)
Micile atentii, gesturile marunte de curtoazie, de tandrete au nespus de mare importanta, pe cat de dezagreabile sunt impresiile lasate de un gest nerabdator, de o replica taioasa. Intr-o relatie, lucrurile marunte sunt lucruri majore. (p.178)
Respectarea unui angajament sau a unei promisiuni este resimtita ca o investitie afectiva majora, nerespectarea ei, ca o retragere majora de fonduri. De fapt nu exista retragere mai masiva decat cea prilejuita de nerespectarea unei promisiuni facuta cuiva -pe o tema importanta pt. persoana respectiva - si uitata ulterior. (p.179)
Integritatea e cea care genereaza increderea, si ea sta la temelia celorlalte depuneri. Lipsa de integritate poarte submina aproape orice alt efort de a face conturi de incredere. (p.181)
Unul dintre cele mai importante moduri de a dovedi integritate este de a fi loial fata de cei ce nu sunt prezenti. In felul acesta castigam increderea celor prezenti. Aparand drepturile celor absenti, pastram increderea celor prezenti. (p.181)
Integritatea inseamna a acorda realitatea cu spusele noastre. A fi onest inseamna a spune adevarul - adica a acorda spusele noastre cu realitatea. Deci integritatea presupune onestitate, dar o si depaseste. (p.181)
Aveti curajul opiniei dv.! Se spune ca a inspira incredere e mai mult decat a fi iubit. Cu timpul insa sunt convins ca cine se bucura de incredere sfarseste prin a fi iubit. (p.182)
Felul in care tratati o persoana releva felul cum priviti pe celelalte 99, deoarece oricine este, in ultima instanta, o unitate. (p.183)
A te scuze imediat si din toata inima necesita forta de caracter - trebuie sa fii stapan pe tine, sa ai o adanca incredere in principiile si valorile fundamentale ale vietii pt. a te scuza cu o autentica sinceritate. (p.183)
Leo Roskin afirma: Numai cei slabi sunt cruzi. Blandetea e a celor puternici. (p.184)
Rebeliunea e un nod al inimii, nu al mintii. Cheia dezlegarii este investitia constanta de dragoste neconditionata. (p.185)
Chiar daca isi exprima verbal bucuria fata de succesul altora, pe dinauntru sunt rosi de invidie. Simtul valorii lor personale exista prin comparatie, si succesul altuia e interpretat ca propriul esec. (p.205)
Mentalitatea Abundentei izvoraste dintr-un profund sentiment al propriei valori si sigurante. E paradigma conform careia e destul pt. toata lumea, dupa zicala "ce-i al tau e pus de-o parte". (p.206)
Adevarata cheie a influentei consta in exemplul viu al dv., in felul cum va comportati. Exemplul pe care-l oferiti decurge in mod firesc din caracterul dv., din personalitatea dv. reala - nu din ceea ce spun altii despre dv., nici din impresia pe care doriti s-o faceti. Se releva in felul in care va percep. (p.225)
Mai mult, ascultarea empatica este cheia pt. a face depuneri in contul Afectiv - deoarece depunerea nu-si dobandeste sensul decat cu o conditie; sa nu fie perceputa ca atare de cealalta persoana. (p.228)
Iata paradoxul: pt. a exercita o influenta, trebuie sa te lasi influentat. Asta inseamna a intelege cu adevarat. (p.229)
Comerciantul amator vine produse, profesionistul vinde solutii de natura sa satisfaca necesitatile si neajunsurile eventuale ale clientelei. E o abordare radical deosebita. (p.231)
Cand oamenii sunt realmente in suferinta si-i ascultati cu sincera dorinta de a-i intelege, veti ramane uluit cat de repede se deschid. (p.238)
Ethos exprima credibilitatea dv. personala, increderea pe care o inspira integritatea si competenta dv. si Contul dv. Afectiv. Pathos e latura empatica - e sentimentul, inseamna a intra in rezonanta in plan afectiv cu ceea ce va comunica altcineva. Logos este componenta rationala a prezentarii. (p.241)
Sinergia se instaleaza cand un grup face in mod spontan si tacit un acord colectiv in care sunt abandonate vechile scenarii in favoarea altora, noi. (p.251)
Oamenii nesiguri doresc ca realitatea sa se conformeze paradigmelor lor. (p.260)
Unitatea sau identitatea se naste din complementaritate, nu din similiaritate, care este necreatoare si ... plictisitoare. (p.260)
Esenta SINERGIEI consta in valorificarea diferentelor. (p.260)
Bruce Barton: "Privesc uneori uriasele urmari ale lucrurilor marunte... / Sunt ispitit sa cred... / Nu exista lucruri marunte". (p.273)
Cine nu citeste nu e mai presus de cine nu stie sa citeasca. (p.281)
Phillips Brooks: Intr-o buna zi, in anii ce vin, veti fi confruntati cu o mare ispita sau veti tremura in fata celui mai mare necaz al vietii dv. Insa lupta adevarata se da aici, acum... Acum se hotaraste daca in ziua cele mai mari ispite sau al celui mai mare necaz veti esua in mod lamentabil sau veti iesi invingator. Caracterul nu poate fi edificat decat printr-un lung proces, constant si neintrerupt. (p.282)
Sunt convins ca viata traita in mod integru este sursa fundamentala a sentimentului valorii personale. (p.284)
Avand MENTALITATEA ABUNDENTEI, stim sa oferim altora o imagine pozitiva despre ei care sa nu diminueze in nici un fel pe a noastra. (p.285)
Goethe ne invata: Trateaza-l pe om asa cum este, si asa va ramane. Trateaza-l asa cum poate si ar trebui sa fie, si va deveni asa cum poate si trebuie sa fie. (p.286)
Etica lui dr. Hans Selye poate fi astfel rezumata: Fa asa incat sa meriti iubirea aproapelui tau. (p.284)
Ezra Taft Benson: D-zeu lucreaza dinauntru in afara: Lumea lucreaza din afara inauntru. Lumea vrea sa scoata oamenii afara din mocirla. Christos scoate mocirla dinlauntrul oamenilor, si ei ies singuri din mocirla. Lumea ar vrea sa modeleze oamenii schimbandu-le mediul. Christos schimba oamenii, si ei isi schimba singuri mediul. Lumea ar vrea sa formeze comportamentul uman. Christos poate schimba natura umana. (p.293)
(...) Ideea de baza era ca intre stimul si raspuns exista un spatiu gol - si ca felul cum folosim acel interstitiu este cheia evolutiei si fericirii noastre. (p.293)
Anwar Sadat: Meditatiile mele asupra vietii si naturii umane, in acel loc retras, ma facusera sa inteleg ca cine nu-si poate schimba in intregime modul de a gandi nu va fi in stare sa schimbe realitatea si de aceea nu va putea niciodata inregistra un progres. (p.300)
Transformarea - adevarata schimbare - se produce intotdeauna "dinauntru - in afara". (p.300)
Emerson: Ceea ce facem cu tenacitate devine mai usor de facut - nu prin faptul ca s-a schimbat ceva, ci pt. ca abilitatea noastra s-a marit. (p.301)
(Covey Stephen R. - Eficienta in 7 trepte)
