Jean Hippolyte Michon, parintele grafologiei: Din vechime se observa ca omul minutios "pune punctele pe i, nu uita o iota"; apoi observatiile s-au inmultit: s-a constatat de pilda ca o natura impetuoasa, cu o imaginatie aprinsa, neglijeaza punctuatia, zvarle cu repeziciune litere rau formate pe hartie, facan mari miscari de condei care imita gesturile nestapanite ale naturii entuziaste; s-a observat ca femeile au un scris mai culcat si mai putin apasat ca barbatii; ca o fire emotiva are un scris inegal, saltaret, pe cand omul stapan pe sine scrie ponderat, stapanind miscarile condeiului; s-a observat ca o natura senzuala are un scris imbacsit de cerneala, pe cand o natura imateriala scrie delicat, subtire; ca un zgarcit ingesuie literele, apropie cuvintele, scurteaza finalele, utilizeaza toata hartia de la o margine la alta, pe cand risipitorul scrie trei-patru cuvinte pe rand, imprastiindu-le, lasand margini mari la dreapta si la stanga scrisului; s-a observat ca un om cult suprima buclele lui h,b,g etc., reduce tot traseul, schiteaza mai mult literele decat le scrie complet, simplifica tot traseul in vederea obtinerii unui spor de iuteala; ca omul modest are un scris simplu, infumuratul, cocheta, un scris cu floricele si inzorzonari etc. s-a observat int-un cuvant ca scrisul este un aparat inregistrator extrem de sensibil al inteligentei, sensibilitatii si vointei. (p.22)
trebuie sa dam o atentie mult mai mare ultimelor randuri ale scrisului de cercetat. (p.49)
In caz de fals mai cu seama, toata atentia trebuie concentrata asupra ultimelor cuvinte ale scrisului. (p.50)
Iscalitura arata totdeauna o stare anterioara a scriptologului, este elementul cel mai stabil al scrisului caci se modifica mult mai tarziu decat textul scrisului. (p.53)
(Henric Stahl --- Anonimul - Falsul. Grafologia si expertizele in scrisuri)
